CM pe Google+

Connexion

Primeste ultimile noutati

Introduceti adresa email:

Delivré par FeedBurner

Ultimile comentarii

Evaluare utilizator: 0 / 5

Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 
Constantin TanaseUnii cred că nu ar fi cazul să luăm în serios toate declaraţiile pe care le fac politicienii în campania electorală. Argumentul e simplu: parcă nu se ştie că în campaniile electorale se minte fără milă? O campanie electorală, zic aceştia, se aseamănă cu o beţie zgomotoasă a unui grup de cheflii care se înjură reciproc cum le vine la gură. A doua zi, când se trezesc, au şi o „scuză” - câte nu spune omul la beţie! Părerea mea e că această „scuză” n-ar trebui să ne convingă. Să nu uităm o vorbă veche: la beţie omul spune adevărul.

Din această cauză, opinia publică trebuie să fie atentă la ce declară politicienii în campaniile electorale şi să le aducă aminte după ce se vor trezi din beţia electorală… Un singur exemplu - „celebrul” Constantin Starîş scrie într-un ziar că inundaţiile din lunca Prutului din vara aceasta s-au produs din cauza premierului V. Filat personal, „care a dispus să fie micşorat nivelul apei in lacul de acumulare Costeşti-Stânca” şi „că, inundând satele moldoveneşti, Filat, la rugămintea Bucureştiului, a salvat oraşul şi portul românesc Galaţi”. Această tâmpenie evidentă circulă azi în toată Moldova. Mulţi, care nu se trudesc să înţeleagă ce are Prutul cu oraşul Galaţi, cred în această fantasmagorie născută de o minte bolnavă. Va răspunde Starîş pentru ea, sau o trecem la categoria „electorale”?

Politicienii noştri admit tacit că în campaniile electorale se poate debita orice. Se creează impresia că pe perioada campaniilor electorale sunt suspendate Constituţia, Codul Civil şi cel Penal, în general, toate legile statului. Ei pot declara orice şi nu răspund în faţa nimănui. Să ne oprim la următorul exemplu.


Un oarecare Şelin, reprezentant al minorităţii ruseşti din Chişinău, businessman care şi-a cumpărat un partid pe perioada campaniei electorale, amic ideologic al comuniştilor, până în prezent s-a remarcat ca „patriot moldovean” prin faptul că, devenind proprietar al Cinematografului „Patria”, nu a ridicat un deget ca să demonstreze filmele în limba oficială a statului. Acest nou „apărător al Moldovei şi al moldovenilor” recent, fiind la Bălţi, a făcut nişte declaraţii care ar fi trebuit să-i facă atenţi pe cei de la SIS şi CEC. Referindu-se la problema Transnistriei, acest neica Nimeni propune ca ea să fie rezolvată prin renunţarea R. Moldova la Drapelul de stat şi prin adoptarea limbii ruse drept a doua limbă oficială a R. Moldova. Niciun cuvânt, bineînţeles, despre Ig. Smirnov, criminalul de stat care de douăzeci de ani trăieşte în libertate.

Apropo de acest individ. De ce Procuratura R. Moldova nu se mai preocupă de Ig. Smirnov, omul care a comis cea mai gravă crimă de stat - a atentat la integritatea teritorială a statului? (Un alt frate de idei al lui Starîş şi Şelin, Klimenko, a declarat zilele acestea că ruşii nu trebuie să-şi retragă armata din Transnistria, „fiindcă timpurile s-au schimbat”!?). Sau poate Smirnov nu mai este criminal de stat, fiindcă timpurile s-au schimbat? De ce oficialităţile de la Chişinău acceptă să se întâlnească şi să discute cu un criminal de stat? Toate acţiunile acestuia, pe a cărui conştiinţă sunt sutele de moldoveni ucişi la Nistru, se înscriu perfect în teoria şi practica terorismului. Ruşii au căutat teroriştii în Cecenia declanşând un adevărat genocid împotriva poporului cecen, dar nu au observat că şi acţiunile protejatului lor, Smirnov de la Tiraspol, sunt acţiuni teroriste. Nu a observat acest lucru nici Chişinăul, care, în mod normal, trebuia de mult să-l declare pe Smirnov terorist de stat şi să ceară ruşilor arestarea şi judecarea lui. Deoarece cu teroriştii nu se negociază, administraţiile de la Chişinău nu aveau dreptul să se întâlnească şi să discute cu acesta la masa tratativelor, iar cei care negociază cu Smirnov trebuie să fie declaraţi complici ai teroristului şi criminalului de stat rus Smirnov. Într-o asemenea situaţie, „curajosul” Şelin ar fi ciripit altfel, nu cum ciripeşte astăzi.

Dar ciripeşte urât de tot şi atacă în cel mai grosolan şi ofensator mod intelectualitatea R. Moldova. Citez: „Intelectualitatea moldovenească s-a rupt de popor... [Continuare in Timpul.md]
Share

Adaugă comentariu

Inainte de a posta, va rugam sa va acomodati cu Termenii si Conditiile si Regulile de confidentialitate ale sitului Connexions Moldavie. Va multumim pentru intelegere!


Codul de securitate
Actualizează