ETALON AL DEMNITĂŢII ŞI IUBIRII DE PATRIE
( 90 de ani de la naşterea lui Eugen Holban)
La 16 decembrie curent, la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din capitală, a avut loc un simpozion în cadrul căruia a fost omagiat Eugen Holban, personalitate proeminentă a spiritualităţii noastre din diasporă, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la naştere.
În cuvântul său de deschidere, Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei „Limba Română”, a remarcat că Eugen Holban s-a născut la Chişinău în familia lui Ştefan Holban (originar din satul Cărpineni, membru al Sfatului Ţării, care a votat Unirea în memorabilul an 1918). Este absolvent al Liceului „A.Donici” şi al Institutului Politehnic din Iaşi. Dumnealui a suportat cu stoicism vicisitudinile care s-au abătut asupra meleagului natal.Vom evidenţia doar faptul că biblioteca Dumisale, care numără peste 1 000 de volume, a fost nevoită să treacă Prutul de trei ori, rămânând, deocamdată şi astăzi, departe de baştină.
Deşi este inginer chimist, conform pregătirii profesionale, Eugen Holban a studiat cu pasiune şi o rară dăruire de sine istoria neamului, îndeosebi, evenimentele ce s-au perindat de-a lungul secolelor pe teritoriul Basarabiei. Stabilit din 1986 la Paris, a continuat să cerceteze cu asiduitate şi să popularizeze adevărul despre trecutul nostru zbuciumat. A devenit un reprezentant de frunte al diasporei basarabene din Franţa alături de Paul Goma, Nicolae Lupan, Sergiu Grossu, Valeriu Rusu şi alţii.
Pe parcursul întregii sale vieţi Eugen Holban a acumulat un bogat şi divers tezaur de date şi mărturii privind istoria meleagului natal. Pentru valorificarea şi răspândirea acestor informaţii inedite şi valoroase Dumnealui a fondat o editură particulară „Căpriana” unde şi-a editat de unul singur lucrările sale pe care le expedia mai apoi, cu multă generozitate, în Basarabia, la biblioteci, prietenilor şi tuturor celor interesaţi.
Alexandru Bantoş a specificat că o parte dintre cele peste 20 de lucrări editate de omagiat au fost retipărite şi la Chişinău. Astfel, cu vreo 14 ani în urmă a văzut lumina tiparului o carte ieşită din comun, cuprinzând două lucrări fundamentale – „Contribuţia Basarabiei la cultura românească” şi „Toponimie şi identitate naţională”. Eugen Holban este unul dintre primii care a reuşit să vorbească des-pre marile probleme ale Basarabiei le-gate de trecutul, prezentul şi viitorul ei. „Mă bucur că ne-am adunat aici să vorbim despre un om care a făcut istorie din propria iniţiativă, cu un curaj deosebit. Istorie pentru azi şi pentru mâine”, a subliniat Bantoş.
Poetul-academician Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, şi-a amintit despre o călătorie efectuată în Germania şi Franţa, mai bine cu 20 de ani în urmă, unde a avut un şir de întâlniri impresionante cu mulţi basarabeni care se aflau în acele ţări. Invitaţia o primise din partea lui Eugen Holban. „Pe parcursul ultimelor decenii, a continuat Nicolae Dabija, ambasadorul, dar şi avocatul nostru exilat la Paris, a publicat zeci de articole în presa de la noi, majoritatea în „Literatura şi Arta”. Întotdeauna am avut impresia că de la distanţă lucrurile se văd mai bine. În toate materialele, Dumnealui punea note exacte la ceea ce se întâmpla la noi. Ne-a dat multe sfaturi care ne-au fost utile. Este altceva că politicienii noştri nu întotdeauna au urmat sfaturile lui. Dar ele au fost corecte şi exacte”.
În altă ordine de idei, Nicolae Dabija a amintit că în perioada anilor de până la 1940, România împreună cu Basarabia împărţea cu Danemarca, locurile 5 şi 6 în Europa după venitul naţional. În prezent în Danemarca salariul mediu e de 2 500 de euro. Ştim care e situaţia actuală în România, din cauza dictaturii comuniste care a existat acolo, mai multe decenii, precum şi în Basarabia, care şi în secolul XXI a fost condusă de reprezentanţii aceleiaşi ideologii. Deci, dacă eram împreună cu Ţara, dacă nu se întâmpla dezastrul din anul 1940, eram astăzi, indiscutabil, un stat european, un stat prosper.
Atâta timp, cât mai există mari personalităţi ca Eugen Holban, parcă suntem mai apăraţi, mai ocrotiţi, – a menţionat Nicolae Dabija.
De câte ori am avut noi, basarabenii, anumite probleme, întotdeauna au fost nişte intervenţii ale consângenilor noştri din exil, care au informat operativ şi corect guvernele din Occident, care sunt subtextele a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.
Profesorul universitar, Gheorghe Palade, s-a referit, de asemenea, la tragedia prin care i-a fost sortit neamului nostru să treacă în urma instaurării regimului totalitar comunist. În consecinţă, cea mai mare parte din intelectualitatea din ţinut a fost dusă în gulaguri, executată fără milă şi doar puţini au reuşit să se salveze, ca prin minune, de infernul imperiului roşu. Prin întreaga sa activitate publicistică şi editorială Eugen Holban este un sprijin enorm în drumul nostru de revenire la viaţa firească, normală a unei societăţi civilizate, drum de democratizare şi europenizare pe care noi suntem nevoiţi să-l parcurgem cu foarte multe dificultăţi.
E cazul să amintim astăzi şi de activitatea prodigioasă de culturalizare a ţărănimii noastre înfăptuită de Ştefan Holban, care până la începutul primului război mondial fusese director al şcolii din Sipoteni, iar în perioada interbelică a fost preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Lăpuşna, prefect de judeţ, de nenumărate ori deputat în Parlamentul României.
Această muncă de educare a tinerii generaţii în spiritul adevărului istoric, a dragostei faţă de neam, de limba şi literatura română este continuată în prezent de Eugen Holban.
Pe parcursul a 17 ani, Gheorghe Palade a fost membru al Comisiei de examinare a concursului „Moştenire”, secţiunea Istorie şi este mândru de acest fapt, deoarece a avut posibilitatea, de nenumărate ori, să se convingă de interesul constant, manifestat de tineri faţă de trecutul nostru.
În context, vom remarca că iniţiativa de a desfăşura acest concurs îi aparţine în exclusivitate lui Eugen Holban, preşedintele „Alianţei pentru Sprijinirea Basarabiei”, care cu susţinerea conaţionalilor din Europa de Vest, SUA şi Canada, asigură financiar buna desfăşurare a evenimentului. Astfel, pe parcursul anilor, mii de tineri au luat parte la această competiţie la istorie şi istoria literaturii române, învingătorii obţinând anual premii în valoare de 1500 de dolari, ceea ce nu este un lucru de neglijat în condiţiile noastre.
Irina Postolache, elevă la Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, deţinătoarea premiului I (200 de dolari, la Istoria literaturii române) din acest an, prezentă la festivitate, a adus calde cuvinte de recunoştinţă organizatorilor concursul nominalizat şi, în primul rând, dlui Eugen Holban, un adevărat Unchi de la Paris al elevilor moldoveni.
La rândul său, Valeriu Cosarciuc, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a spus că l-a cunoscut pe Eugen Holban în 2001, la Paris. „Este o personalitate de o rară inteligenţă, care a reuşit să aducă o contribuţie enormă la educarea tinerilor noştri în spiritul valorilor naţionale”.
Dumnealui a remarcat că este o onoare să susţină participanţii la acest concurs, şi a pledat pentru desfăşu-rarea lui în continuare, în pofida tuturor obstacolelor. E foarte necesar să menţinem vie flacăra dragostei de neam şi ţară, şi să conştientizăm, asemeni lui Eugen Holban, importanţa ei pentru viitorul nostru”, a conchis ministrul.
În luarea sa de cuvânt, cunoscutul profesor-fizician Ion Holban, a amintit spusele regretatului poet Grigore Vieru, care afirma că acum avem mare nevoie de bătrâni frumoşi. „În opinia mea, – a evidenţiat vorbitorul- unul dintre bătrânii noştri frumoşi este Eugen Holban, care toată viaţa a trăit cu gând bun, cu cuvânt bun, cu faptă bună. S-a vorbit aici că Dumnealui este ambasadorul exilat al Basarabiei în Europa. Eu voi spune mai mult: nu departe de Paris se află Palata unităţilor de măsură. Acolo se păstrează printre altele, unitatea de măsură, care e confecţionată din platină şi iridiu, un material care foarte puţin se dilată, adică nu-l influenţează temperaturile din afară, nu-l influenţează mediul. Pentru mine, Eugen Holban este etalonul nostru de platină şi iridiu al demnităţii umane, a iubirii faţă de Patrie”.
Apreciez foarte mult faptul că Eugen Holban, asemeni lui Brâncuşi, nu şi-a rupt rădăcinile de baştină, şi e un luptător convins pentru libertate şi pentru cuvântul exprimat liber…”
Gheorghe BOLOGAN,
cor. „F.P.”